|
|
|
Parcul Natural Djerdap
Parcul Natural Djerdap este asezat in sud - estul Serbiei la granita cu Romania.
Suprafata totala a Parcului National Djerdap este de 63.608 ha, iar a zonelor de protectie de 93.968 ha. Parcul national Djerdap formeaza impreuna cu Parcul natural Portile de Fier un ecositem unitar. Parcul National a fost inregistrat pe lista UNESCO in 2002.
Despre Parcul National Djerdap se poate afirma ca :
- este unul dintre cele mai frumoase parcuri nationale din Europa
- are cea mai veche istorie geologica din Europa ;
- are cea mai lunga vale din Europa compusa din trei clisuri ( schimbare a directiei cursului pe distanta scurta ), doua canione si trei "cazane" ;
- este traversat de cel mai mare si cel mai vechi fluviu eroziv din Europa, iar in interiorul parcului, albia Dunarii este cea mai ingusta si cea mai adanca
- este cel mai mare muzeu arheologic si natural in aer liber din Europa;
- este cel mai mare, cel mai vechi si cel mai bine reprezentat loc de conservare a florei relicte, faunei si vegetatiei;
- este spatiul cu cea mai mare biodiveristate in interiorul unei ecosistem;
- are cea mai veche asezare neolitica, creata in urma cu peste 8.000 ani ;
- are cel mai mare numar de monumente istorice de pe Dunare din perioada limesului roman ( sistem de aparare folosit la granitele Imperiului ).
Climatul regional, relieful complex, solul specific, apropierea de Dunare, toate punctele istorice au creat posibilitatea pentru pastrarea in Clisura Djerdapului a uneia dintre cele mai frumoase si diversificate vegetatii relicte din aceasta parte a Europei. Flora din regiunea Djerdapului este foarte bogata din punct de vedere ecologic si taxonomic. In Djerdap cresc mai mult de 1100 specii vegetale, printre care importante relicte tertiare - specii antice care au supravietuit erei glaciare pana in zilele noastre : alunul turcesc ( Corylus colurna L. ), nucul ( Juglans regia L. ), clocotisul ( Staphylea pinnata L. ), artarul ( Acer intermedium ), liliacul ( Syringa vulgaris L. ), celtisul ( Celtis australis L. ), laurul ( Ilex aquifolium L. ) , tulichina ( Daphne laureola L. ), ghimpele ( Ruscus hypoglossum L. ), tisa ( Taxus baccata ).
Azi in Clisura Djerdapului, dar si in alte refugii din peninsula Balcanica traiesc impreuna si relicte expansive, postglaciare precum: stejarii ( Quercus ); artarii ( Acer ); frasinii ( Fraxinus ); ulmii ( Ulmus ); teii ( Tilia ); glogovii ( Crataegus ); carpenii ( Carpinus ) si altele.
Toate la un loc, impreuna cu relictele mentionate, creaza un regn vegetal unic si neegalabil al Clisurei Djerdapului, in care este imprimata istoria florei de la tertiar pana in zilele noastre..
Cea mai importanta caracteristica vegetala in Parcul National Djerdap este pastrarea seriilor vegetale de dezvoltare de la tipurile de paduri semidominante pana la grupurile timpurilor moderne .
Chiar daca dendroflora Djerdapaului , biogeografic , dar mai ales din punct de vedere ecologic , este o parte importanta a florei vasculare, pomii si tufisurile formeaza si ei o mica parte a regnului vegetal din aceastsa regiune . In acest sens multe plante care populeaza padurile, campiile si stancile prezinta o poveste botanica speciala.
Cea mai interesanta poveste o au plantele endemice, luand in considerare ecologia specifica si inmultirea restransa. O specie endemica ce se gaseste numai in clisura Gerdapului si este : laleaua cazanelor ( Tulipa hungarica borb ).
Totalul florei si faunei creeaza o componenta principala a biodiversitatii acesei regiuni, si in acest timp reprezinta una dintre cele mai mari comori naturale din aceasta parte a Europei.
Administratia Parcului Natural Derdap
Adresa : Kralja Petra I numb. 14a strada
Telefon : +381(0)30/590778
E-mail : direktor(at)npdjerdap.org
office(at)npdjerdap.org
npdjerdap(at)npdjerdap.org
Web : http://www.npdjerdap.org
|
|
|
